Şi nu e nimeni să te aducă înapoi din urechile ce nu te aud
nu e nimeni să-ţi dăruie naşterea tunătoare
a unui sens aidoma durerii
Nu e nimeni să-ţi dăruie simţuri precum o femeie,
un trup de nisip.
Nu e nimeni să te aducă acum înapoi
într-un fulger.
Iubirea, ea lucrează înăuntru,la întuneric
ca un sâmbure ce-şi simte în pereţii zbârciţi
fragedul miez.
duminică, 29 noiembrie 2009
Ruj roşu pentru zile negre
Publicat de Otilia la 10:07
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu